Reviste de cultură

Erori sistemice: Anxietatea sistemică înseamnă exacerbarea simțurilor, partea ochi-nas-urechi, dublată de o insuficiență a părții executive, conducând la supraîncarcărcarea creierului, care comandă acțiuni ce nu se realizează, situație ce naște ori un viitor sistemic imposibil, ori doar teamă de viitor. Exemple: În tehnică: O mașină electrică la care funcționează din plin toate funcțiunile auxiliare (audio, video, climă, poziționare, senzori de toate felurile etc.), dar nu mai merge motorul, că s-a descărcat bateria, de unde și zicala: toată energia de la motor a trecut la clacson. În economie: Merg reclamele, merg televiziunile, merg festivalurile, merge internetul etc., dar nu mai merge economia, iar guvernul este năuc și nu știe ce măsuri să mai ia pentru că nu mai contează pe realizarea acestora. În sistemele emoționale, supraîncărcarea creierului duce la refulări și agresivitate spirituală din neputință, explicată de Freud prin aspectul informațional, iar de Jung, prin cel energetic. (Nicolae VASILE, Sistemismul)

Erori sistemice: Melancolia sistemică apare după o perioadă în care toate componentele sistemului au funcționat perfect, chiar și cu o exagerare dorințelor, după care urmează un defect și nu mai funcționează nimic. Exemple: În tehnică: am avut o mașină extra-foarte, care mi-a plăcut foarte mult, am accidentat-o nereparabil, dar o păstrez ca amintire. În economie apare la schimbarea sistemelor politico-economice, după care apar o mulțime de ruine, dar și de melancolici (nostalgici). În sistemele emoționale: Kierkegaard spunea: Melancolia este isteria spiritului! și prezintă exemplul lui Nero, iar Emil Cioran: Melancolia este un gol al vieții venit după un prea plin. Exemplul meu este cel al Prințesei Diana. (Nicolae VASILE, Sistemismul)

Erori sistemice: Disperarea sistemică înseamnă funcționarea sistemului fără valori prescrise, fără ținte, fără dorințe. Exemple: În tehnică, este un nonsens, dacă nu avem valoare prescrisă, nu avem sistem. În economie înseamnă lipsa totală a planificării, care reprezintă o anarhie economică. La o anumită scară, unii o recomandă, interpretând-o ca liberă inițiativă. În sistemele emoționale se mai numește și depresie. Literar și istoric tema a fost dezvoltată de Emil Cioran, în volumul Pe culmile disperării, iar filozofic, de către Nietzsche, concluzionând prin teza foarte dură: moartea la momentul potrivit, adică, solutia existențială potrivită pentru cine nu mai are nicio țintă este moartea. (Nicolae VASILE, Sistemismul)

Erori sistemice: Frustrarea sistemică înseamnă neatingerea rezultatului propus, deși toate componentele sistemului funcționează corect, dar nu există suficiente consumabile. Exemple: În tehnică, dacă pui un climatizor obișnuit să încălzească o sală de sport, vei constata că nu reușește, deși el funcționează corect cu toate componentele lui, pentru că nu are suficientă energie. În economie există termenul consacrat de limitare în resurse, fiind cazul multor proiecte de investiții, unde s-a licitat o sumă prea mică care nu permite finalizarea lucrărilor, sau în programele de dezvoltare insuficient finanțate. În sistemele emoțoinale, este vorba de mulți creatori care nu își satisfac dorințele de succes din lipsa de har, deși, în rest, au tot ce le trebuie. De aici și zicala: Mai mare scriitor ajunge cel ce nu știe să scrie, dar are ce spune, decât cel ce știe să scrie, dar nu are ce spune. (Nicolae VASILE, Sistemismul)

Erori sistemice: Corupția sistemică înseamnă funcționarea sistemului cu folosirea mincinoasă a rezultatului componentei ochi-nas-urechi, acțiunea inversă față de ce percep  simțurile. Exemple: În tehnică, într-un sistem de acționări electrice, dacă inversăm conexiunile traductorului, motorul se ambalează, turația ajunge la infinit, teoretic, la o valoare foarte ridicată, practic, până la autodistrugerea sistemului. Se consumă energie, dar nu doar pentru  ajungerea la valoarea prescrisă, ci pentru creșterea nelimitată a turației. În economie, este cazul controlului mincinos care provoacă decizii privind cheltuiala inutilă de resurse fără a se ajunge la țintele prestabilite. În sistemele emoționale, este cazul sinuciderilor cauzate de primirea unor informații false. Este vorba, în general, de rolul puzderiei de fake news-uri de care avem parte în prezent.

Neglijența sistemică însemnă funcționarea sistemului fără componenta ochi-nas-urechi, fără simțuri, când practic nu avem sistem. Partea logică nu se închide, nu mai avem procesul de comparație între dorință și realitate, iar rezultatele sunt aleatorii. Exemplu: Comportamentul omului beat, când i se atenuează mult simțurile. Anularea simțurilor se folosește însă ca metodă de identificare, când prin funționarea fără acestea putem verifica adevărata consistență a creierului sistemului. De aici zicala: in vino veritas. Părerea reală a unui om este cea spusă la beție, nefiind afectată de diverse constrângeri.

Erori sistemice: Lăcomia sistemică înseamnă graba ajungerii la rezultatul propus (de unde și zicala, graba strică treaba!), prin forțarea creierului și/sau a membrelor sistemului, peste nivelul normal de funcționare al acestora. Este ceea ce se înțelege prin temenul de clacare  sau supraîncărcarea sistemului. Pericolul constă în neatingerea rezultatului propus prin cedarea unor componente din sistem. Se întâmplă des în procesele educaționale.

Erori sistemice: Nerăbdarea sistemică înseamnă întreruperea funcționării sistemului înaintea celor 4 constante de timp, nelăsându-l să ajungă la rezultat. Exemplu: În economie și societate, constanta de timp este un an, deci, când se aprobă o lege nouă, rezultatele plenare ale acesteia pot fi așteptate abia după minim 4 ani, ori, din cauza ciclului politic, multe legi sunt schimbate înainte de a produce rezultate. Astfel, prin diferența față de noi, putem înțelege eficiența sistemului juridic englez care are legi neschimbate timp de secole.

Erori sistemice: Randomizarea sistemului, funcționarea aleatoare rezultată din dezidentificare, adică schimbarea elementelor structurale ale acestuia în timpul funcționarii (schimbarea regulilor, și nu numai, în timpul jocului). Exemplu: sistemului de investiții în surse regenerabile de energie din România, gândit inițial pentru 10 ani, i s-au schimbat legile la vreo 2 ani de funcționare, după care rezultatele au luat-o razna.