Reviste de cultură

Creația, dată de Domnul, a crescut în spirit omul, însă, lumina lui ce strălucește, nu mai luminează, ci orbește! (Nicolae VASILE, din poezia APOCALIPSA-Dispare lumina!…, volumul Universul Ciclic)

Lăsați timpul în voia lui, poate s-ajute traiul, n-aveți ce vreți, să vreți ce-aveți, faceți din viață raiul! (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Curgerea timpului, volumul Universul Ciclic)

Fiind pe lume totul ciclic, nu pentru că așa-r fi biblic, mai bine e să-nveți de mic să-ți trăiești viața pic cu pic. (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Curgerea timpului,volumul Universul ciclic)

Să aveți o viață plină, din puterea Mea divină, veți putea crea și voi, artă, știință, lucruri noi! (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Apare creația!…, volumul Universul Ciclic)

Oh, tu, viteazule bărbat, femeia nu-i armă sau unealtă, o să ajungi tu și la ea, urcând treaptă cu treaptă! (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Apare iubirea!…, volumul Universul Ciclic)

Și-a adus Domnul iubirea, a-nsemnat desăvârșirea, apărând pe lume fericirea, traiul bun și înmulțirea! (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Apare iubirea!…, volumul Universul Ciclic)

Doamne, cred că ar fi bine, d-asta ne rugăm la Tine, poate faci o faptă bună ca să ne țină împreună! (Nicolae VASILE, din poezia APOTEOZA-Apare iubirea!…, volumul Universul Ciclic)

La cererea Domnului, omul s-a lipsit de-o coastă, cu trecerea timpului, s-a pomenit c-o nevastă! (Nicolae VASILE, din poezia GENEZA-Apare femeia!…, din volumul Universul Ciclic)

Universul și cu Domnul au găsit calea cu omul și, în sprijin ca să-i vină, au revărsat spre el lumină. (Nicolae VASILE, din poezia GENEZA-Descoperirea lui Dumnezeu, volumul Universul Ciclic)