
Poezie de geniu pentru Mihai Eminescu


Iubirea, ca pogorâre divină, trebuie să ne conducă la aprecierea celor care au parte de ea, pentru că ei l-au cunoscut pe Dumnezeu. În fața lor trebuie să ne închinăm. Este tot o formă de credință, este credința nemărginită într-un seamăn de-al nostru. Tocmai de aceea trădarea în iubire capătă dimensiuni existențiale punându-l pe cel înșelat în fața celor mai dificile momente ale vieții. Un om este cel mai aproape de moarte atunci când iubește, ori Eminescu a iubit tot timpul.
Poezia nu-i un scris, poezia e un vis!
O viziune de acum aproape 40 de ani, publicată în Almanahul “Flacăra”, confirmată pe scară largă de realitatea actuală.