Dacă o prostie se cumpără cu un preț exorbitant, din capriciul unui om foarte bogat, autorul acesteia devine brusc o mare personalitate artistică.

Poet, prozator, traducător la Foreign Languages Professor Butte Glenn Community College Oroville, CA. Născută în anul 1954, în oraşul moldovenesc Bârlad. În anul 1997, împreună cu toată familia, a emigrat în USA, California.În anul 1999 a obținut Medalia de Student of the Year şi în anul 2000, în numai doi ani, cinci alte diplome de College Associates of Arts Degrees cu Honors după cum urmează: Business Administration, Social & Behavioral Studies, Liberal Arts, University Studies, şi Language Arts – Butte Glenn Community College, Oroville, CA.

Asociația JOC, teatru de copii, Concursul Jocurile copilăriei, Ediția a II-a, Gala premiilor Revistei Cronica Timpului, Revista Convorbiri literar-artistice la 2 ani, lansare de carte Începutul cercului

Lui Nicolae LABIȘ, la 84 de ani de la naștere.

La biche- căprioară, în limba franceză.

Să fi fost poezia “Moartea căprioarei” o premoniție?

Simboluri naționale

Secunde, minute,

ore, saptămâni și zile multe,

luni, ani, decenii,

secole și chiar milenii

s-au pus mână la mână,

să zidească nația română!

Totul pare a fi gata,

mai vine una,

mai trece alta,

ca orice se naște pe lume,

avea nevoie și de un nume.

L-a găsit un înaintaș isteț,

legat de un imperiu măreț.

România, ca nație,

dintr-a Domnului grație,

are un imn

care, nu știu de ce,

sună, nu a veselie, ci a chin,

are o monedă

care, după nume, trebuie să ragă,

dar pare că mai mult se roagă,

are o stemă

mai mult ca o anatemă,

avea pe ea sonde și păduri,

care deveni-vor amintiri,

are un steag,

oricât ne-ar fi de drag,

uneori, e cam pribeag,

cu un înțeles profund,

în vremuri tulburi,

are o gaură în fund,

are o zi națională,

ce, pe toți, nu îi răsfață,

unii înjură,

cei mai mulți,

la defilări, îngheață,

are o limbă,

nu ca simbolurile celelalte,

doar de aleșii nației,

din când în când, votate,

limba română,

toți cei cu suflet de român

și nația română o iubim,

o votăm de câte ori vorbim.