Reviste de cultură

Apare o nouă fază de sinteză, altă temperatură și viteză apropie particule și le unesc, iar corpurile noi cresc, tot cresc. (Nicolae VASILE, din poezia GENEZA-Apare Pământul!…, volumul Universul Ciclic)

Nu există niciun început, un sfârșit e de neconceput, timpul, spațiul vin din infinit și se duc spre nesfârșit! (Nicolae VASILE, din poezia GENEZA-Un nou început!…, volumul Universul Ciclic)

Lăsați-mă să zbor, ce vis înălțător, lăsați-mă să mor și-o să vă fie dor! (Nicolae VASILE, din poezia Lăsați-mă!, volumul Grădina Domnului)

Treceți munți și câmpii, chiar când aveți de toate, lăsați părinți, lăsați copii, plecați cât mai departe! (Nicolae VASILE, din poezia Suflet de mucenic, volumul Începutul cercului)

Și sufletul curge, și nu se distruge, este ca o undă, poate să pătrundă. (Nicolae VASILE, din poezia Curge, volumul Începutul cercului)

Tot ce curge-n tine face numai bine, iar ce se oprește te nenorocește! (Nicolae VASILE, din poezia Curge, volumul Începutul cercului)

Curge-nseamnă-nvinge și-n viață te-mpinge. (Nicolae VASILE, din poezia Curge, volumul Începutul cercului)

Când copilă, când bunică, când panteră, când pisică (Nicolae VASILE, din poezia Actrița, volumul Grădina Domnului)