Azi, 15 mai 2020, la cumpăna dintre starea de urgență și cea de alertă, ambele cauzate de pandemia de coronavirus, la prima slujbă permisă de rigorile stabilite de autoritătile mirene, săvârșită de Înalt Preasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, s-a întâmplat ceva care a rupt atmosfera tensionată pe care o trăim în ultima vreme. De neunde a apărut o doamnă, îmbracată în verde, un prim simbol al reînvierii, care a făcut un dans superb în jurul prelatului, care și-a continuat nestingherit prestația, dar cu o sublimă nedumerire în privire. Simbolistica mai adâncă a întâmplării ne duce cu gândul la marele poet persan Rumi, care și-a schimbat radical cursul vieții tot în urma unui dans, care a intrat în istorie cu numele dansul dervișilor rotitori. Acesta a fost momentul de transformare a unui personaj religios într-o combinație de mare filozof și mare poet. Dansul, arta pe care Emil Cioran o considera capabilă de a crea extaz, poate ne aduce și de data aceasta o mare schimbare. Avem nevoie de asa ceva! Poate, întâmplarea de azi, de la Constanța, în afară de zâmbetul de moment, ne va aduce o speranță!