Nicolae VASILE – Teatru

De ce teatru?

De ce teatru?

          Teatrul este cea mai recentă preocupare literară a mea. Am abordat acest gen și din necesitatea ajungerii literaturii la public. Oricum am prezenta situația actuală, oricât de bine-intenționați am fi, nu putem nega realitatea că azi se scrie din ce în ce mai mult și se citește din ce în ce mai puțin. Nu-i putem critica pe cei care scriu, pentru că, vorba lui Arghezi: „să-l omor că de ce cântă, gândul ăsta mă-nspăimântă”. Ei fac acest efort, deși material nu câștigă nimic, ceea ce înseamnă că există niște mecanisme interioare care-i împing să facă acest demers, pe care-l fac mai mult dintr-o necesitate personală de a striga, decât din speranța că vor fi și auziți de cineva.

          Există o pornire umană, foarte bine descrisă de un proverb evreiesc, care spune că „decât un deștept care să-ți vorbească, mai bine un prost care să te asculte”. N-aș folosi în continuare cuvântul destul de dur al proverbului pentru potențialii cititori, dar aș merge pe ideea de comoditate. În prezent, dinamica socială slăbește mult dorința omului de a se refugia în literatură. Astfel, m-am gândit că este mai comod să aduci 200 de oameni într-o sală de teatru decât să-i faci pe aceștia să citească o carte, și mi-am transpus o serie de idei din romanele, nuvelele, eseurile, poeziile, aforismele mele în trei piese de teatru: Scara fără sfârșit, Ioșca, Sică și Mitică și Controversiada.

          Gruparea de idei din spatele acestor titluri nu este întămplătoare, ci se referă la entitățile ancestrale credință, nație și familie, pe care anumite cercuri globaliste actuale țin cu tot dinadinsul să le slăbească, să le banalizeze sau chiar să le desființeze. Personal,  consider că oricâte abateri de la conceptele inițiale au capătat acestea tot este mai bine este cu ele decât ar fi fără ele.

          În Scara fără sfârșit, aș spune că nu este vorba despre „gâlceava înțeleptului cu lumea”, ci despre gâlceava credinciosului cu lumea. Inițial a fost vorba de o scenetă „Scara”, pusă în scenă începând cu anul 2016 de Teatrul NostruM la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din București, la Universitatea Valahia din Târgoviște etc., în distribuția Nicolae Vasile și Silvia Săracu. Aceasta a fost transformată ulterior în piesa cu titlul de mai sus, pusă în scenă de același teatru independent, premiera absolută având loc pe 14 iunie 2024, la Sala Dalles din București, în regia Claudiei Motea, cu distribuția: Mariana Anghel, Daniela Bădescu, Doina Ghițescu, Ion Lorinczi și George Vlaicu. Filmul premierei este postat pe Youtube.

(https://www.youtube.com/watch?v=15eK5l4ehF4&list=PLb5mg_laAtuSA19zz4iRd4RXJ_xA2T0Ka&index=12)

          Piesa Ioșca, Sică și Mitică, un titlu care-l duce pe spectator cu gândul la Tache, Ianke și Cadâr, reprezintă o transpunere a unui dialog în trei, de data aceasta, român, evreu și maghiar, nu turc, în care aspectele privind divergențele interetnice sunt depășite cu umor. A fost inițial o nuvelă, cu același titlu, scrisă în anul 2016, în ideea de a fi transformată într-o piesă de teatru a cărei premieră să aibă loc în anul 2018, în cinstea sărbatoririi a 100 de ani de la Marea Unire. Din păcate, nu s-a putut realiza acest deziderat și a fost pusă în scenă prima dată de Teatrul NostruM, în faza de lectură, la Universitatea Valahia din Târgoviște, în anul 2019, în regia Claudiei Motea, cu distribuția Daniel Neguț, Cristian Fofirlă, Viorel Speteanu și Mariana Anghel. Ulterior, în anul 2023, au fost reluate repetițiile la Teatrul independent Impact-ART-AGIR, în regia lui Daniel Neguț, cu distribuția Daniel Neguț, Ion Lorinczi, Viorel Speteanu, Mariana Anghel, Marius Herșcu și Ioana Popescu. Premiera a avut loc în data de 12 mai 2023 la Sala Mare AGIR, urmată de spectacole la Teatrul Evreiesc de Stat, Palatul Copiilor, Sala „Stela Popescu”, Râmnicu Sărat etc. Filmul premierei este postat pe Youtube.

(https://www.youtube.com/watch?v=3DGo4QQBMgw&list=PLb5mg_laAtuSA19zz4iRd4RXJ_xA2T0Ka&index=2)

          În Controversiada, metaforă folosită de autor pentru ideea de familie din perioada actuală a societății românești, cu părinți și copii aflați oriunde pe meridianele lumii, dar numai acasă nu, cu pretenții peste nivelul potențialului etc. Piesa se află în repetiții la Teatrul Impact-ART-AGIR, în regia lui Daniel Neguț, cu distribuția: Daniel Neguț, Mariana Anghel, Daniela Bădescu și Ion Lorinczi.

                                                                                      Nicolae VASILE

          PS: Mulțumesc Editurii Bibliotheca din Târgoviște, domnului Mihai STAN, directorul acesteia, pentru investiția în această carte!

Nicolae VASILE – Volumul III – Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚIA 2000

“Citind această enciclopedie mi-am adus aminte de spusele lui Voltaire despre astfel de lucrări: “Monument al progresului spiritului uman”. Mă aliniez acestui aforism pe care îl atribui ca atribut acestei ample publicații, care nu doar că reunește cunoștințe diverse, dar și ilustrează căutările neîncetate ale omului de a înțelege realitatea înconjurătoare. Această lucrare reprezintă, de asemenea, un testament al evoluției gândirii critice și al dorinței de a împărtăși cunoștințele acumulate din generație în generație, subliniind importanța educației și a accesului la informație în construirea unei societăți conștiente și informate.”

            Lucrarea este structurată în două mari secvențe: “Grupări literare” și “Despre autori“, încheindu-se cu “Index” de nume. În prima secțiune este vorba despre: Gruparea literară “Armonii culturale”, Gruparea literară “Bibliotheca-Litere-Societatea Scriitorilor Târgovișteni”, Gruparea culturală “Bogdania”, Gruparea literară “Convorbiri literar-artistice”, Liga Scriitorilor Români și Gruparea “Literar ing”. În această secțiune sunt relatate activitățile acestor organizații în slujba culturii române și rolul acestora în promovarea autorilor și a creațiile lor, atât în țară cât și pe meridianele mapamondului. Remarcăm activitatea Grupării Literare “Armonii Culturale” și a “Ligii Scriitorilor Români” care prin cele 19 reviste, 39 de filiale în țară și diasporă și prin cenaclurile literare din cadrul fiecărei filiale promovează creațiile literare autentice, constituindu-se într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroși, publicați în paginile revistelor pe care le editează Liga și în emisiunile televiziunii “Porțile Nordului”, condusă de dr. Mihai Ganea, televiziune ce activează sub egida Ligii Scriitorilor Români. Remarcăm faptul că această asociație profesională are imn, siglă și stemă, editând antologii și cărțile scriitorilor, acordând premii anuale indiferent din ce grupare face parte scriitorul. Fiindcă operele autorilor sunt ale literaturii române și nu a unei organizații sau găști, așa cum le numea un actual filozof. Remarcăm acuitatea și plasticitatea imaginilor ce redau secvențe din activitatea acestor organizații, devenind adevărate memorii ale clipei.

            Capitolul “Despre autori“ este o adevărată oglindă a vieții, activității și a operelor celor 73 de scriitori incluși în enciclopedie. Generația sub care apare enciclopedia face parte din mai multe perioade, începând cu anul 1958 (debutul în Tribuna a lui Al. Florin Țene, Corin Bianu debut în 1971 în Anfiteatru, Geo Călugăru, debut în volum în 1986 etc.), este la data apariței acestei lucrări deja consolidată în literatura română. Astfel de recapitulări periodice ale unei generații, ale unei promoții se produc periodic în literatura română contemporană, așa cum a fost seria 1968-1970 la Editura Albatros.
            Interesant este că în această enciclopedie observăm, în pagini încărcate de adevăr istoric, că se întâlnesc lirici de toate formele estetice, de la suprarealiști, medievaliști, balcanici, ermetici erudiți până la poeți ai notației și ironiei, (Sivia Budescu, Cristian Petru Bălan, Al. Florin Țene, Dan Florică, Mihai Grămescu, Marius Daniel Mihu, Florin Grigoriu, Ionel Marin, Viorica Popescu-Cojocaru, Nicolae Vasile, Elena Armenescu, Florentina Danu, Dan Gîju, Ioana Stuparu, Melania Rusu Caragioiu etc.) prozatori cu multă fantezie, realiști în afara realismului socialist, (George Titus Albulescu, Elena Buică, Gelu Călugăru, George Coandă, Mihai Grămescu, Nicolae Vasile etc.), critici obiectivi (Adrian Botez, Al. Florin Țene,) dar și eseiști (Florentin Smarandache, Gheorghe A. Stroia, Nicolae Vasile) și reportaje (Milena Munteanu).

            Apariția acestei enciclopedii i se datorează, în primul rând, scriitorului Nicolae Vasile care a inițiat, a pus suflet și muncă de sisif pentru a scoate la lumina tiparului această pagină de istorie a literaturii române contemporane, ce va deveni o dimensiune universală a literaturii române.”

            Al. Florin ȚENE, Observatorul  de Toronto, 27 Mai 2021,  Despre Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚiA 2000, volumul I